Alunitele si cancerul de piele
Cum deosebesti o alunita normala de una periculoasa?
Daca te ingrijoreaza aspectul unei alunite nu amana consultul la medicul dermatolog, deoarece anumite alunite pot sa favorizeze aparitia unei forme de cancer de piele numita melanom. Acesta se dezvolta atunci cand melanocitele (celulele din piele care produc pigmentul) se inmultesc necontrolat si invadeaza alte tesuturi. Poate sa apara spontan ca o pata pigmentara cutanata (cum ar fi alunitele) noua sau sa creasca in interiorul unui semn deja existent.
Exista un un sistem, numit ABCDE care poate fi de ajutor in a face distinctia intre o alunita normala si una care ar putea fi un melanom:
- Asimetria : o jumatate a alunitei nu este la fel cu cealalta jumatate;
- Margini : margini neregulate;
- Culoarea : pigmentarea este variata si neuniforma si poate contine umbre de pigment- maro, negru, roz, iar uneori zone cu rosu, alb sau albastru;
- Diametru : melanoamele sunt in mod obisnuit mai mari de 6 mm in diametru cand sunt diagnosticate, uneori insa pot fi mai mici. Daca observi o alunita deosebita de altele sau o alunita care se schimba sau care ustura sau sangereaza, chiar daca este mai mica de 6 mm, consulta medicul;
- Evolutie : schimbarea caracteristicilor unei alunite, cum ar fi dimensiunea, aspectul sau sensibilitatea la atingere.
Cum decurge consultul dermatologic?
De regula, medicul confirma diagnosticul de melanom prin efectuarea unei biopsii a leziunii cutanate, iar dupa ce ai facut toate testele se va decide asupra optiunilor terapeutice. Alegerea unui tratament se face in functie de stadiul melanomului (cancerul a invadat numai in straturile pielii sau s-a raspandit la nodulii limfatici sau alte organe sau tesuturi), existenta sangerarilor si a ulceratiilor la nivelul leziunii, locatia si dimensiunea tumorii si starea de sanatate generala a persoanei afectate.
Stadiul este determinat masurand cat de adanc a patruns melanomul in straturile pielii (scara Breslow), daca este ulcerat (crapaturi sau sangerari) si daca/cat de departe a metastazat (s-a propagat la ganglionii limfatici sau alte organe). Stadializarea corecta si exacta a bolii este importanta deoarece tratamentul si prognosticul bolii variaza in functie de stadiul bolii la diagnostic:
Melanom in-situ
Melanomul este prezent la straturile superioare ale pielii;
Stadiu I A/B: tumora este progresiv mai groasa, este confirmata la straturile superioare ale pielii si nu a metastazat;
Stadiul II A/B/C : Tumora a invadat straturile profunde ale pielii, dar nu a metastazat;
Stadiul III A/B/C: Tumora poate fi de orice grosime, a metastazat la ganglionii limfatici regionali. Pacientii cu melanom primar adanc (Stadiu II B/C) sau cei cu melanom metastatic la nodulii loco-regionali (Stadiu III) sunt considerati cu risc crescut de recurenta;
Stadiu IV: Tumora poate fi de orice grosime, a metastazat dupa ganglionii limfatici regionali in alte tesuturi sau organe, cel mai frecvent in plaman, ficat sau creier.
De retinut! Pacientii care au dezvoltat un melanom sunt supusi riscului de a dezvolta un alt melanom subsecvent, in timp ce alti pacienti pot dezvolta metastaze ale melanomului initial. Din acest motiv, toti pacientii cu melanom necesita urmarire regulata, intervalul fiind determinat de stadiul bolii, istoricul medical si factorii aditionali de risc.
Română
English